General SS – Sven Hassel

General SS

editie 2016

  Umilit in fata portilor Moscovei in decembrie 1941, Hitler avea nevoie nu numai de o victorie militara, ci si de imagine. A ales Stalingradul, orasul cu nume de dictator. Atacul a inceput in mai 1942, cu cateva victorii ce au permis ca 80 la suta din ruinele fumegande sa fie cucerite. Crancena batalie s-a dus pentru fiecare strada, pentru fiecare casa. Au murit, sustin unele statistici, circa …

trei milioane de ostasi. Taindu-li-se liniile de aprovizionare, incercuiti, nemtii mureau nu doar in lupta, nu doar de frig, mureau efectiv de foame. Soldatii de la Stalingrad devenisera canibali, scrie Hassel. Niciun pas inapoi era consemnul pentru ambele tabere! Generalul SS Paul Ausberg ordona totusi retragerea, regruparea pe raul Cir, ceea ce il conduce in fata plutonului de executie. Pe 2 februarie 1943, Generalfeldmarchall Paulus semneaza capitularea. 90.000 de germani, dintre care 22 de generali, sunt luati prizonieri. Dezastru total! Executia lui Rohm, seful SA si cel mai bun prieten al Fuhrerului, aparitia pe front a calaului de evrei de la Dachau, Theodor Eicke, si, timp de 11 minute, a lui Hitler insusi intregesc o naratiune de un dramatism socant.

cumpara ACUM cu reducere de pret

„Întreaga zi, tancul a înaintat în direcţia Volgăi. Pe la asfinţit, observăm un alt car de asalt, imobil la liziera unei păduri. Comandantul lui fumează instalat pe blindaj şi totul e atât de miraculos de calm, încât te-ai crede la manevre.
— În sfârşit! suspină, uşurat, Bătrânul. Uite şi compania. Îmi era teamă să nu mă fi rătăcit, hărţile astea ruseşti sunt complet aiurea.
În culmea fericirii, Porta opreşte la câţiva metri de celălalt tanc, iar noi deschidem chepengurile ca să tragem adânc în piept aerul proaspăt al toamnei, ştergându-ne feţele năclăite de sudoare şi praf.
— Cum merge? strigă Bătrânul. Am fost cât pe-aci să nu dăm de voi! Unde-i comandantul companiei?
Dar chiar în clipa în care Bătrânul se pregătea să sară jos, comandantul celuilalt tanc plonjează fulgerător în interiorul turlei, trăgând chepengul după el.
— E Ivan! urlă Bătrânul. La posturi!
Sovieticul n-a mai apucat să îndrepte spre noi ţeava tunului; un proiectil brizant tip S îi străpunge turela care explodează într-o vâlvătaie de flăcări. O ştergem, descriem un larg arc de cerc, dar hop! la câţiva metri de noi, nouă tancuri T-34 ţin sub bătaia tunurilor drumul pe care tocmai ne aflăm… Prea târziu ca să mai facem marşarier! Din fericire, ruşii nu ne-au observat încă şi se bucură, la rându-le, de pacea înserării. Porta a frânat instinctiv zărind prin periscop cei nouă monştri de oţel, dar Bătrânul a rămas calm. Şi-a scos capul din turelă şi, văzută de departe, casca lui de piele seamănă întru totul cu cele purtate de tanchiştii ruşi.
— Înainte, cu toată viteza! comandă el prin microfon. Singura salvare e să-i depăşim!
Porta schimbă vitezele, panzerul nostru svâcneşte. Noroc de înserare, altminteri nu scăpam! Nebănuind nimic, sovieticii ne fac semne prieteneşti cărora Bătrânul le răspunde cu voioşie. Izbutim să trecem şi, un ceas mai târziu, vedem căsuţe apărând pe marginea drumului. O gară cu o locomotivă învăluită în aburi trăgând după ea vagoane de marfă, o puzderie de blindate şi soldăţime, dar întunericul ne protejează şi nimeni nu ne spune nimic. Am nimerit într-o concentrare de trupe inamice în plină activitate. Un agent de circulaţie, zbieră la noi ca să facem loc maşinii blindate a unui ştab:
— Davai! urlă el, agitând fanionul.
O bucată de drum înaintăm în spatele unor gigantice care de asalt tip I.S. Mai încolo, la o răspântie înţesată de tunuri anticar, suntem dirijaţi către Stalingrad şi trecem prin faţa unei coloane de T-34, oprite la marginea drumului. În interiorul lor, protejate de blindaj, echipajele dorm liniştite.
Bătrânul ne ordonă să deschidem toate chepengurile ca să nu trezim bănuieli; nici un echipaj nu ar circula, în spatele frontului, cu ele închise. Un batalion de infanterie ocupă tot drumul şi pifanii ne înjură copios când îi obligăm să sară în şanţuri ca să ne facă loc. O luăm la dreapta, cotim la stânga, ocolim o pădure şi, în sfârşit, ajungem la liniile noastre.”

Cartile lui Sven Hassel pot fi cumparate de AICI cu reducere de pret.

Comentariile sunt închise.